1. Plangere contraventionala amenzi multiple Rovinieta

 Plangere contraventionala amenzi multiple Rovinieta


Catre Judecatoria ……………….

Domnule Presedinte,

Subscrisa …………………., cu sediul in………………, (pentru persoana fizica se va completa Subsemnatul…………………………., CNP ………………….., domiciliat in ……………………………,)

in contradictoriu cu

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) – Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica – CESTRIN, cu sediul la adresa Bd. Iuliu Maniu 401A, sector 6, Bucuresti,

formulez prezenta

Plangere impotriva procesului-verbal de contraventie

Seria ……… nr. ………….. din data de …………., incheiat de agent constatator …………. ………. angajat al C.N.A.D.N.R S.A.-CESTRIN, cu autorizatia de control nr. ……………., prin care solicitam

In principal:

- anularea procesului-verbal susmentionat si, pe cale de consecinta:

- anularea masurii de sanctionare contraventionala a subscrisei

In subsidiar:

inlocuirea sanctiunii contraventionale cu avertisment.

Scurt istoric al situatiei de fapt

In perioada anului trecut, subscrisa S.C. / PF …………………….. nu am achitat rovinieta aferenta perioadei de utilizare a drumurilor publice conform dispozitiilor legale. Acest fapt nu a fost unul intentionat si s-a datorat unei neglijente de natura administrativa. Aceasta neglijenta a fost sesizata si remediata la data de ……………., cand a fost achitat tariful de utilizare pe o perioada de 12 luni, in valoare de 28 de euro.

La data de ……………., subscrisa a primit un proces verbal de constatate a unei contraventii (numita in continuare contraventia nr. 1), similar celui supus contestatiei in prezenta speta. Subscrisa a inteles si a recunoscut culpa in care s-a aflat si a achitat amenda cu care a fost sanctionata.

La data de …………………, subscrisa a primit un nou proces verbal contraventional care atesta o contraventie ulterioara (numita in continuare contraventia nr. 2) pe care il contestam. Prin intermediul acestui proces verbal, ni s-a adus la cunostinta ca am fost inregistrati, la data de ……………………, pe raza ……………………….., jud. …………… DN …………………, circuland cu vehiculul cu numarul de inmatriculare ………………………. fara a avea achitata contravaloarea tarifului de utilizare reglementat de O.G. 15/2002.

Inregistrarea a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control ar rovinietei – SIEGMCR, respectiv o camera montata in localitatea ………………….

Motivele pentru care intelegem sa contestam contraventia nr. 2 sunt urmatoarele:

Contraventia nr. 1 este aceeasi cu contraventia nr. 2, fiind incidente prevederile O.G. 2/2001, precum si prevederile CEDO si ale Codului penal romanesc in ceea ce priveste reglementarea faptelor savarsite in forma continua;

Suma primita de CNADNR drept valoare de despagubire reprezinta contravaloarea unei roviniete pe 12 luni.

Pe larg,

Avand in vedere de urmatoarele aspecte, consideram contraventia nr. 1 ca fiind aceeasi cu contraventia nr. 2:

In lumina jurisprudentei CEDO, contraventiile referitoare la circulatia pe drumurile publice sunt incadrate in sfera ”acuzatiilor in materie penala” la care se refera primul paragraf al art. 6 CEDO. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat in jurisprudenta sa (Cauza Maszini c. Romaniei – hotararea din 21.09.2006, Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei) ca normele juridice ce sanctioneaza astfel de fapte au caracter general si ca urmaresc un scop preventiv si represiv, aceste criterii (alternative) fiind suficiente pentru a demonstra ca fapta in discutie are, in sensul art. 6 din Conventie, caracter penal. Ca o consecinta a aplicarii in cauza a dispozitiilor art. 6 din Conventie prezentul litigiu trebuie sa ofere si garantiile procesuale recunoscute si garantate de acest articol. Pe cale de consecinta trebuie recunoscute si garantiile specifice in materie penala din art. 6 al Conventiei, printre care lipsa pericolului social, precum si inlesnirile oferite de Codul penal.

Art. 17 alin. 1 din Codul penal defineste infractiunea ca „fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala”. In acceptiunea sa cea mai generala, contraventia, asemenea infractiunii, conform CEDO, este o fapta a omului, un act de conduita exterioara a acestuia, interzis de lege sub o sanctiune specifica, care este pedeapsa1. Spre deosebire de infractiune, care prezinta pericol social mai ridicat, cu consecinte mai grave si dainuie in timp, la contraventie, acest pericol este mai redus, iar urmarile sunt mai reduse;

Conform doctrinei, „infractiunea continua se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii, ce constituie elementul material al laturii obiective, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare. Tot doctrina de specialitate ne indica, in mod unitar, modul in care pot fi identificate infractiunile continue, si anume „dupa elementul material al laturii obiective ce presupune o actiune ori o inactiune ce dureaza in timp ca: detinerea, ramanerea, purtarea, conducerea unui autovehicul etc. Activitatea infractionala la unele infractiuni continue este susceptibila de intreruperi care sunt determinate de natura activitatii infractionale, spre exemplu portul ilegal de uniforma care poate fi intrerupt noaptea si reluat dimineata. Aceste intreruperi tin de natura infractiunii si nu afecteaza unitatea infractiunii continue” 2.

In cazul de fata, interventia fortei contrare este notificarea de catre agentul constatator al contraventiei nr. 1, contraventie recunoscuta de subscrisa. Insa, prin contraventiile ulterioare (cu referire speciala la contraventia nr. 2), ni se creeaza o situatie mai grea decat cea prevazuta in legea penala, fiind tinuti la plata mai multor amenzi pentru aceeasi fapta.

In subsidiar, va invederam ca dreptul penal romanesc, nu reglementeaza cumulul aritmetic al pedepselor decat in cazuri extreme, expres si limitativ prevazute de lege; astfel, daca instanta ar alege sa aplice cumulul de amenzi contraventionale, ni s-ar crea o situatie mult mai dificila in comparatie cu pericolul social generat de fapta savarsita.

Una dintre trasaturile esentiale ale contraventiei este existenta pericolului social. In doctrina, precum si in practica se remarca obligativitatea organelor judiciare de a analiza in concreto respectiv gradul de pericol social de la caz ca caz. In speta de fata, in mod evident, aceasta analiza nu a fost efectuata.

Suma primita de CNADNR drept valoare de despagubire reprezinta contravaloarea unei roviniete pe 12 luni.

Conform art. 8 alin. (3) din O.G. 15/2002, modificata ulterior, „contravenientul are obligatia de a achita, pe langa amenda contraventionala, cu titlu de tarif de despagubire, in functie de tipul de vehicul folosit fara a detine rovinieta valabila, sumele stabilite conform Anexei nr. 4”.

Conform sus-citatei anexe nr. 4, cuantumul tarifului de despagubire aplicabil pentru un autoturism este de 28 de euro, adica identic cu tariful de utilizare pentru 12 luni a drumurilor nationale. Aceasta situatie este valabila pentru toate categoriile de vehicule mentionate in anexele nr. 1 (care reglementeaza nivelul de utilizare a drumurilor nationale) si nr. 4 (care reglementeaza cuantumul tarifului de despagubire aplicabil) din Ordonanta nr. 15/2002, cu modificarile ulterioare.

S-ar putea trage concluzia ca acest tarif de despagubire reprezinta contravaloarea rovinietei pe 12 luni si ca, odata achitat acest tarif, utilizatorul drumurilor nationale va avea o rovinieta valabila. Acest aspect este contrazis de comportamentul CNADNR S.A. care, in mod abuziv, percepe tariful de despagubire la fiecare noua presupusa „contraventie” pe care o constata.

In concluzie, in eventualitatea in care un vehicul tranziteaza drumurile nationale timp de cateva luni, fara sa aiba cunostinta ca nu o detine rovinieta valabila, poate fi amendat contraventional de cateva zeci de ori si, pe langa aceasta sanctiune, va trebui sa achite catre CNADNR S.A. tot atatea tarife de despagubire cate presupuse contraventii a savarsit! Or, daca s-ar proceda in asemenea fel, desi legea este foarte clara in sens contrar, ar lua nastere o situatie extrem de dificila pentru contravenient, disproportionata fata de pericolul social generat.

Avand in vedere argumentele expuse, va solicitam sa luati masurile legale care se impun in acest caz, respectiv anularea sanctiunilor prezentului proces verbal, respectiv inlocuirea cu avertisment.

In drept, invocam art. 5 alin. (2), art. 20 alin (2) din OG 2/2001, art. 8 alin. (3) din O.G. 15/2002,

In probatiune depunem dovada cu inscrisuri.

Depunem prezenta plangere in doua exemplare, pentru comunicare.

Cu stima,

…………………………

………………………….

Data………………..